Direcția Generală de Jandarmerie București – Ilfov, un nou  neajuns pentru ilfoveni, după modelul comasărilor ISU Ilfov și a Serviciului de ambulanță județean Ilfov cu cu structurile similare din București?

Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Ilfov, condusă de vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov (CJI), Rizia Tudorache, s-a reunit, pentru a doua oară în acest an, în sediul Primăriei Buftea. Și de această dată temele discuțiilor au fost extrem de importante și de actualitate.

Spre exemplu, cele mai aprinse comentarii au fost pe marginea inițiativei legislative a senatorului PSD de Hunedoara, Viorel Salan, postate pe site-ul instituției, ”pentru modificarea și com­­pletarea Legii 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (…)”. Pe lângă alte propuneri de modificare a acestei legi, care nu au făcut obiectul discuțiilor la nivelui ATOP Ilfov, în expunerea de motive a documentului se regăsește o propunere privind reorganizarea structurală a unităților Jandarmeriei Române prin ”organizarea la nivelul municipiului București și jud. Ilfov a unei singure mari unități – Direcția Generală de Jandarmerie București – Ilfov – care să asigure organizarea și executarea atribuțiilor prevăzute de lege în cele două unități administativ-teritoriale. În textul legii, acest obiectiv este transpus într-un mod indirect, implicit prin modificarea art. 4 din lege care prevede că „inspectoratele județene sunt organizate, de regulă (sintagmă nou introdusă), conform structurii administrativ-teritoriale a țării”, precum și prin modificarea denumirii „Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București” în „Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București – Ilfov”. Propunerea schimbării denumirii „se fundamentează pe următoarele argumente: o bună parte a reședințelor diplomaților acreditați în România sunt în Ilfov, în timp ce sediile ambasadelor/consulatelor sunt în București, astfel Jandarmeria București asigurând măsuri de pază în Ilfov, aeroportul Otopeni este în Ilfov, în timp ce vizitele oficiale se desfășoară în București, fapt ce determină alocarea de efective în mod fracționat în funcție de zona de responsabilitate pentru asigurarea măsurilor de ordine publică, jud. Ilfov este dispus circular în jurul Bucureștiului, ceea ce determină ca în anumite situații, efectivele din cadrul Jandarmeriei Ilfov să ocolească sau să traverseze Capitala în vederea asigurării unei intervenții operative în zona de responsabilitate, iar unele instituții aferente jud. Ilfov își au sediile în București și, astfel, paza acestora este asigurată de către Inspectoratul Județean, în afara zonei de resposabilitate”.

Demersul ­legislativ pre­zentat mai sus ne­mul­țumește ­auto­rită­ți­le județene, locale și co­mu­nitățile locale din Ilfov, care nu au fost consultate pe această temă. Mai mult, deja există experiențe catalogate drept ”nefericite” ca urmare a preluării la Capitală a ISU Ilfov și a serviciului de ambulanță ilfovean (cazuri în care s-a procedat, de asemenea, de pe o zi pe alta, fără o consultare prealabilă a ilfovenilor și a autorităților județene). Acum, spre exemplu, se reclamă că, la stingerea incendiilor produse în județ se intervine, de cele mai multe ori, neprofesionist, cu echipaje și mașini vechi, venite cu întârziere din județele limitrofe, în condițiile în care dotarea ISU Ilfov a fost, la momentul comasării cu Bucureștiul, una de top, cu dispozitive și mașini de intervenție moderne, achiziționate cu fonduri europene, iar stațiile de pompieri aflate pe raza Ilfovului deservesc acum, cu prioritate, Capitala. La fel, cel mai recent exemplu de disfuncționalitate în intervenția Salvării a venit de la Buftea, când la un accident produs în cartierul Studio, în apropierea stației de Salvare, unde se aflau două ambulanțe disponibile, a fost trimisă, prin 112, o ambulanță din Berceni, care a sosit după patru ore de la apel. ”Vă dați seamă pe ce bombă stăm? La câte evenimente avem în Ilfov, dacă se produce ceva, la Nuci, spre exemplu, iar jandarmii noii structuri București – Ilfov sunt dislocați la o manifestare amplă din Capitală, cine și când va ajunge în nordul județului, la un scandal sau la o misiune de asigurare a ordinii publice? Piața Victoriei este mai importantă de apărat decât Ilfovul! Azi trăim în era îndeplinirii proiectelor personale, prin intermediul instituțiilor statului, iar îndeplinirea celor legitime ale cetățenilor este lăsată de o parte. Pentru noi, unificările ISU și Ambulanța au fost un eșec dovedit. Asta este și părerea speciliștilor celor două instituții. Acum, e rândul Jandarmeriei. Poate că, în curând, vine și rândul Poliției ilfovene. Așadar, Salvarea e în comă, ISU la fel, intră Jandarmeria! Dacă îi pasă cuiva și dorește să nu se întâmple un nou de­zastru, trebuie acționat acum, de la nivel local și județean. Nu e timp de stat! Să facem demersurile pentru care cetățenii ne-au trimis aici!”, a subliniat, revoltat, Rizia Tudorache. Acesta a propus înaintarea unor memorii către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și către Ministerul Afacerilor Interne – cu punctul de vedere al autorităților locale și județene din Ilfov.

Entitate structurală, greu de condus și coordoonat din punct de vedere operațional și managerial

”Motivele invocate în proiectul de modificare sunt superficiale și nu au susținere în realitățile operative actuale. Potrivit prevederilor art.17 și art. 28 din Legea Jandarmeriei, jandarmii din București pot interveni în Ilfov și invers, în funcție de situația operativă, situație ce poate fi reglementată prin ordin al inspectorului general al Jandarmeriei. Și până în prezent îndeplinirea misiunilor Inspectoratului a decurs în bune condiții pe toate palierele operaționale, fapt care nu justifică această măsură. Entitatea structurală nou creată și supradimensionată nu este viabilă. Era de dorit întărirea structurii Inspectoratului Județean, prin crearea de structuri de mică amploare dislocate în zonele ”fierbinți” ale județului, care se puteau plia mai ușor pe situația operativă, pe nevoile cetățenilor, pe necesitățile de cooperare interinstituțională cu celelalte structuri ale M.A.I. din județ (mai ales cu Poliția și ISU, cu care se acționează în mod integrat), precum și cu celelalte instituții publice și servicii deconcentrate, alături de comunitățile locale, fără a crea un lanț decizional atât de complicat. În condițiile în care tendința la nivel național este de descentralizare a serviciilor publice, de apropiere de cetățean, această măsură contravine acestor principii.

Este de necontestat că după 28 de ani de la Revoluție ”arhitectura” administrativ – teritorială și instituțională publică necesită să fie adaptată la realitățile economice, sociale și urbanistice actuale, însă aceasta trebuie făcută în mod echilibrat, fundamentat, integrat la nivelul tuturor instituțiilor publice, astfel încât să se asigure o folosire mai eficientă a bugetului public, servicii publice mai prompte și de calitate superioară în folosul comunității, nu haotic, prin comasarea matematică a unor structuri, care nu aduc nicio valoare adăugată în viața de zi cu zi a cetățeanului. ”Precizez că referitor la această situație am întocmit un raport motivat către conducerea Jandarmeriei și a M.A.I. în care am prezentat toate argumentele în defavoarea acestei comasări structurale”, a explicat, la rândul său, Bogdan Enescu, inspector șef IJJ Ilfov.

La revedere, Ilfov!

”Am dormit când ni s-a luat Ambulanța, am dormit și când ni s-a luat ISU, acum a venit rândul jandarmilor și, mâine, poate că va veni rândul polițiștilor. La revedere, Ilfov! De ce stricăm mereu lucrurile care merg bine?”, s-a întrebat și primarul din Buftea, Gheorghe Pistol, care a propus reprezentanților ATOP ca, la memoriile pe care le vor înainta Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Ministerului de Interne, să fie atașate și semnăturile tuturor primarilor celor 40 de localități ilfovene care vor fi consultați și, cu siguranță, NU doresc această unificare a structurilor de jandarmi București și Ilfov.

George Georgescu, consilier județean și membru ATOP a adăugat chiar că ar fi bine de făcut o sesizare și la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles, instanță europeană cu rol consultativ, ce reprezintă vocea autorităților locale în UE, în condițiile în care primarul de la Chitila, Emilian Oprea, este membru al acestui for și poate înlesni acest demers.

Centru zonal pentru situații de urgență, la Buftea

În continuarea ședinței ATOP, alte subiecte pe ordinea de zi au punctat problematici locale pentru care se încearcă găsirea de soluții. Spre exemplu, Gheorghe Pistol a revenit cu solicitarea către Autoritate de a sprijini Primăria Buftea în demersul mai vechi al acesteia de a primi de la RAAPPS, în administrare, terenul unei foste fabrici de conserve din localitate, loc unde ar urma să funcționeze un centru zonal pentru situații de urgență. În acest context, Pistol a vorbit despre un eveniment recent, în care o ambulanță solicitată prin 112 a ajuns în cartierul Studio, după 4 ore, trimisă fiind din Berceni, această procedură de alocare a resurselor SAB-If la interveniții fiind contestată de către edil, mai ales că, în proximitatea locului unde s-a produs evenimentul erau disponibile două ambulanțe. ”M-am aflat acolo și, cetățenii, pe bună dreptate, s-au revoltat. Dar nu am avut ce să fac. De când ni s-a luat stația la București, suntem ai nimănui. E prea mult! Trebuie găsită o comunicare cu factorii de decizie!”, a spus primarul. Acesta s-a arătat nemulțumit și de măsura luată marți, 27 februarie, la nivelul Comitetului pentru Situații de Urgență Ilfov, de a prelungi cu încă 3 zile închiderea școlilor din județ. Gheorghe Pistol a apreciat că fiecare autoritate locală ar fi trebuit întrebată și făcută o analiză – nu pe repede înainte (și nu neapărat ținând cont strict de faptul că în Capitală se luase deja aceeași măsură) în privința închiderii școlilor. Pentru că spre exemplu, în Buftea, toate căile de comunicații erau curățate, perimetrele școlilor la fel, nu au existat probleme cu asigurarea căldurii și, foarte important, părinții și elevii au dorit conti­nuarea cursurilor, nu suspendarea acestora.

Probleme în transportul public local de călători

Mihai Staicu, administratorul public al comunei Mogoșoaia, a dorit să tragă un semnal de alarmă în legătură cu ce se întâmplă de câteva zile în transportul public de călători, cu microbuzele care fac legătura între Capitală și Buftea. Locuitorii comunei ­s-au plâns administrației locale că unii șoferi au început să nu mai oprească în toate stațiile în care opreau până acum și pare că problema are legătură cu vidul legislativ din domeniul transportului, în această perioadă urmând a fi desființată Autoritatea Metropolitană de Transport București, din subordinea Ministerului Transporturilor, pentru ca activitatea de transport local să fie gestionată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (ADITPBI). Mihai Stai­cu a mai vorbit despre numărul insuficient de polițiști alocați de IPJ Ilfov Poliției Buftea (care coordonează și postul de poliție din Mogoșoaia), mai ales în condițiile în care se remarcă constant creșterea demografică și expansiunea urbană a zonei sau organizarea permanentă de evenimente în perimetrul Parcului Mogoșoaia. Mai mult, deficitul de personal de la nivelul IPJ Ilfov se reflectă clar și în activitatea Poliției Locale Mogoșoaia.

Mai mulți polițiști

Legat de subiectul de mai sus, Doru Marius Iacobuș, inspector șef al Poliției ilfovene a anunțat că a pregătit o analiză privind necesarul de personal de la nivelul Inspectoratului Județean, analiză ce va fi înaintată conducerii IGPR. Potrivit acestuia, ar fi vorba de circa 250 de posturi nou create, însă acestea s-ar putea înființa etapizat, pentru început fiind nevoie urgentă de cel puțin 100 de oameni.

În acest ­context, Iacobuș a propus au­to­ri­tății locale din Mogo­șoa­ia o întâlnire în care să fie discutate punctual problemele ridicate de Mihai ­Staicu, încercându-se rezolvarea acestora în beneficiul locuitorilor comunei.

Timpul prea lung pentru eliberarea avizelor pune în pericol investițiile

Au mai fost aduse în discuție termenele prea mari, duse până la limita permisă de lege, pentru eliberarea unor avize (pe lângă numărul acestora și al entrităților de la care sunt cerute), mai ales din partea ISU București – Ilfov. Autoritățile locale au reclamat că riscă să piardă finanțări importante, în condițiile în care unele dosare ale unor proiecte ce urmează a se derula sunt respinse la avizare inițială, din diferite motive. Apoi, chiar dacă deficiențele sunt reme­diate, se așteapă noi termene de avizare, iar perioadele de depunere a cererilor de finanțare, de cele mai multe ori, se încheie. La Corbeanca, spre exemplu, este o astfel de situație, potrivit primarului Anton Valeriu, unde o investiție de 2 milioane de euro, pentru căminul cultural din localitate, poate fi pierdută pentru că încă nu s-a obținut avizul ISU, chiar și după remedierea deficiențelor constatate de specialiști, inițial. De aceea, s-a cerut grăbirea derulării acestor proceduri de avizare, lucru pe care, reprezentantul ISU B-If în ATOP a spus ­că-l va transmite conducerii Inspectoratului.

Din nou, despre Planul de intervenție la incendii

Din nou, ATOP a cerut reprezentantului ISU București – Ilfov reconfigurare Planului de intervenții în caz de incendii produse în județul Ilfov, în sensul trimiterii mai rapide de efective din Capitală sau din Ilfov, fără a se mai întâmpla situații în care se așteaptă mult și bine câte o mașină veche de pompieri venită tocmai din Giurgiu sau Călărași. ”Lăsați-ne oamenii care cunosc județul să se descurce cu echipamentele noastre, luate cu mari eforturi. Să facem demersuri, să mergem la IGSU și să cerem socoteală, apoi chiar mai departe. Să cerem reconfigurarea Planului de intervenție la incendiile care se produc în Ilfov!”, spunea, în urmă cu o lună de zile, Rizia Tudorache, președintele ATOP Ilfov.

Se face treabă

La ședința ATOP din ianuarie 2018 s-au reclamat unele probleme de mediu, precum depozitarea gunoiului în locuri nepermise sau deversarea ilegală a vidanjelor. Acum, Emil Grigore, șeful Gărzii de Mediu Ilfov a precizat că, numai în februarie au avut loc 4 acțiuni de control, alături de Jandarmeria Ilfov, soldate cu 5 sancțiuni – două de 10.000 de lei, pentru persoane fizice care desfășurau activități de vidanjare fără autorizație de mediu și trei însumând 19.000 de lei, pentru abandonarea de deșeuri în locuri nepermise. A mai fost făcută, de asemenea, o sesizare penală pentru continuarea activității de vidanjare fără autorizație, după dispunerea de către comisarii de mediu, a măsurii de sistare a activității.

Sursa: Jurnalul de Ilfov